Tehnologii antice greu de înțeles

Tehnologii antice greu de înțeles azi...

Tehnologii antice avansate care n-ar trebui să existe...!

Ideea de tehnologii antice avansate poate părea bizară. Trăim cu iluzia că, de fapt, noi – oamenii prezentului – controlăm tehnologia cea mai dezvoltată.
Credem că le suntem superiori „strămoșilor noștri primitivi” din toate punctele de vedere. Oare, chiar așa să fie?
Dacă lucrurile stau așa, de ce unele tehnologii antice îi uimesc chiar și pe oamenii de știință de azi?

	Una dintre cele mai stranii moșteniri ale lumii antice: hieroglifele de pe o grindă din templul lui Seti I de la Abydos, din Egipt 👉 Ce sunt acestea? Aparate de zbor și mașini de luptă sau simplul rezultat al suprapunerii unor straturi distincte de hieroglife sculptate în epoci diferite? Istoricii descoperă dovezi care indică faptul că unii dintre oamenii din antichitate erau avansați în modalități pe care oamenii moderni încă nu le stăpânesc. În continuare, îți prezentăm o listă cu cinci tehnologii antice avansate care vor schimba felul în care privești trecutul.
	👉Tehnologii antice avansate – Cupa lui Licurg: Iată primul exemplu de pe lista noastră cu tehnologii antice avansate. Cupa lui Licurg este un pocal antic roman care se află la British Museum, în Londra. Poate că te întrebi ce aspect al unui pocal ar putea fi avansat din punct de vedere tehnologic. Nici oamenii de știință nu au observat nimic deosebit legat de acest obiect, până când l-au ținut în lumină. Au descoperit că pocalul pare verde atunci când este privit din față. Când este iluminat dintr-un alt unghi, pocalul devine de un roșu aprins. ☝️ Cupa lui Licurg este unul dintre cele mai bizare (și greu de explicat) obiecte pe care Antichitatea ni le-a lăsat moștenire: 👉Oamenii de știință au fabricat o replică a cupei lui Liccurg și au descoperit că pocalul își schimba probabil culoarea în funcție de lichidul cu care era umplut. Mai mult, obiectul reușește să detecteze diferitele substanțe din apă mai bine decât senzorii moderni. Cu alte cuvinte, știința s-ar putea să folosească această tehnologie din epoca lui Cezar pentru a îmbunătăți detectorii moderni de substanțe.
	👉 „GPS-ul” vikingilor Navigatul pe ocean în vremurile antice era un lucru extrem de dificil, ținând cont de faptul că marinarii nu aveau GPS sau busole de mare precizie pe vapoarele lor șubrede. Dacă voiai, de exemplu, să ajungi din Europa în America, puteai la fel de bine să ajungi în Madagascar, fiindcă apa arată peste tot la fel. Oamenii de știință nu înțelegeau cum vikingii au reușit să călătorească în linie dreaptă din Scandinavia în Groenlanda și înapoi, cale de aproximativ 2.600 de kilometri. ☝️ Cercetătorii spun că acest cristal, descoperit într-o epavă, ar putea să fi fost „inima” busolei care funcționa chiar și în absența luminii vizibile cu ochiul liber 👉 Apoi, în 1948, într-o mănăstire din secolul XI, s-a găsit un artefact viking, despre care s-a ajuns la concluzia că este o busolă nemaipomenit de avansată. Înainte de apariția busolelor magnetice, marinarii antici trebuiau să găsească drumul folosind cadrane solare, care indicau timpul și direcția prin felul în care umbra cădea pe un disc. După cum îți poți imagina, iarna sau într-o zi cu nori erau la fel de folositoare ca ghicitul în frunze de ceai sau sacrificarea unei capre pentru Odin. Însă busola vikingă, cunoscută ca „discul Uunartoq”, reușea să treacă peste aceste dificultăți. Cadranul solar era foarte sofisticat și avea mai multe dispozitive care indicau punctele cardinale. ☝️ Discul Uunartoq a fost descoperit în 1948, într-o mănăstire ridicată în Groenlanda. Se pare că era folosit de vikingi pe post de busolă, pentru a se orienta la traversarea apelor Atlanticului de Nord 👉 Relatările medievale privitoare la acest obiect fac referință la existența unui cristal „magic”, care îi permitea să funcționeze chiar și atunci când soarele nu era vizibil. Suntem destul de cinici ca să punem termenul de „magic” între ghilimele. Însă cercetătorii cred că un anumit tip de cristal pus în dispozitiv ar fi putut crea un tipar pe disc, dacă era expus chiar și la o lumină slabă. Astfel, vikingii puteau să găsească direcția dorită. Când au testat dispozitivul, oamenii de știință au descoperit că avea o marjă de eroare de patru grade, comparabilă cu cea a busolelor moderne. Chiar și după teste, încă nu știm totul despre busolă, fiindcă jumătate din ea lipsea când a fost descoperită.
	Forajele de mare adâncime din China: 👉 Sarea era o resursă foarte valoroasă în lumea antică, fiind folosită în special la conservarea alimentelor. Când trăiești într-o țară atât de mare cum este China, nu prea poți să faci un drum până la plajă și să iei niște apă de mare din care să obții sarea. Și cum calea ferată avea să fie inventată abia peste 2.000 de ani, chinezii s-au văzut nevoiți să sape, în căutarea „aurului alb”. Și nu o făceau folosind numai lopeți. ☝️ Sondele de foraj din China antică, folosind diverse terminații dure pentru penetrarea solului Chinezii au inventat o sondă uriașă, alcătuită dintr-un trunchi de bambus prevăzut cu un capăt de fier. Mai mulți oameni mânuiau acest dispozitiv pentru a fora adânc în pământ. Poate că aveau un aspect precar, însă, în secolul III, puțurile de sare puteau deja ajunge la uluitoarea adâncime de 140 de metri. Metodele de foraj erau ingenioase și sofisticate. Chinezii au proiectat un catalog întreg de vârfuri de foraj pentru diferite situații. Ei aveau chiar și modalități de a remedia surpările din subteran de la suprafață, unde se aflau în siguranță. ☝️ Sondă antică de sare din China, pusă în mișcare cu ajutorul forței oamenilor sau a animalelor de povară 👉 În unele dintre aceste puțuri se aflau și depozite de gaz metan și ele au fost numite „puțuri de foc”. Însă această problemă, la început explozivă, a devenit un bun de preț când chinezii și-au dat seama că puteau folosi acest gaz natural ca să se alimenteze cu energie. Chinezii utulizau conducte de bambus, care puteau transporta apa sărată și gazul la mare distanță. Conductele erau instalate chiar și pe sub drumuri.
	👉 Placarea metalelor (mai bună decât cea modernă) 👉 Știm că oamenii din Evul Mediu și cei dinaintea lor aveau abilitatea de a îmbrăca materialele în straturi subțiri de metal, cum ar fi aurul și argintul. De fapt, metodele lor funcționau chiar mai bine decât cele folosite astăzi. Din acest punct de vedere, încă nu am ajuns din urmă Evul Mediu. Însă asta nu e totul: Pilonul de Fier este o coloană aflată în Complexul Qutb din Delhi, India. ☝️ O minune neînțeleasă a Antichității: stâlpul de fier inoxidabil din India 👉 Coloana a fost construită în jurul anului 400 și le dă mari bătăi de cap arheologilor și metalurgiștilor, deoarece au trecut 1.600 de ani și încă nu s-a erodat. Studiile desfășurate asupra pilonului de fier arată că acesta are o compoziție cu un conținut neobișnuit de ridicat de fosfor, care pare să fi apărat metalul de sub el de elementele naturii.
	👉 „Roboții programabili” din Grecia:
	👉 Lentila din Nimrud:
	👉 Seismograful chinezesc:
	👉 Oțelul de Damasc:
	👉 Motorul cu aburi produs de grecii antici:
	👉 Motorul cu aburi produs de grecii antici:
	👉 ......
	👉 Mergi la vot pentru ca să nu voteze altul și pentru tine: 👉 Mersul la vot este aceea responsabilitate pentru cei care ne conduc. Măcar atât să facem și noi. Din păcate, omul educat după televizor, votează mereu doar aceeași mafie și mafia lor. 👉 Mergi la vot, dar fă ca votul tău să conteze!!!
	............ ❤️💛💙