Boierismul și ”prostimea” în vremea monarhiei
Istoria adevărată trebuie văzută mai ales prin prisma inechităților sociale.
Iată aici o colecție de întâmplări adevărate despre viața țăranilor din vremea monarhiei.
Țăranii români nu aveau nici un drept în vremea monarhiei, doar sașii și ungurii erau mai favorizati, fiind lăsați să își construiască biserici și case din piatră sau cărămidă, românii aveau doar voie sa își facă case din chirpici și să fie îmbrăcați în straie din țesături de calitate inferioară, iar încălțămintea lipsea cu desăvarșire vara, poate iarna niste opinci.
1.) 7 zile muncă pentru o oală cu lapte
Un fetiță de 13 ani s-a îmbolnăvit. Doctorul din sat i-a recomandat să consume lapte de vacă. Cum părinții nu aveau vacă, au cerut de la boier o oală cu lapte. A muncit copilul acesta pentru oala aia cu lapte după asta la boier 7 zile muncă la câmp - zi lumină.
2.) Cu botnița la cules de fructe
Țăranii care munceau la cules de fructe pe moșia boierului, erau obligați să poarte botniță ca nu cumva să guste ceva.
3.) Nici din resturile pentru porci nu aveau voie să guste
Țăranii nu aveau voie să mănânce nici din resturile de mâncare care se dădeau la animale (porci) . Cine era prins că a gustat de acolo era rupt în bătaie de trebuia să zacă mai multe zile.
Faptele acestea prezentate în filmele din vremea lui Ceaușescu au fost chiar adevărate!
4.) Cine făcea carte pe vremea monarhiei?
Nu uitați ca în vremea monarhiei, țăranii români reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot. De asemenea analfabetismul era la putere printre țărani, deoarece școala și facultățile se plăteau și țăranii nu își permiteau să își dea copiii la scoli. Amintiți-vă de Eminescu că tatăl său nu a avut bani să îl mai țină să își dea bacalaureatul și l-a luat Aron Pumnul sub aripa lui, apoi studiile le-a facut la milogeala casei regale care ba îi dădea bani, ba nu îi dădea, cu condiția să fie un fidel scriitor pro-monarhist. În clipa in care acesta a început să îi demaste pe cei din Casa Regală, pe masoni și pe “străinii care subjugau țara”, a fost declarat nebun și lichidat în spital.
Cea mai mare parte din producția agricolă provenea de la marii proprietari de terenuri și era direcționată către export.
Doar o parte din țărani dețineau și teren agricol în proprietate.
Cei mai mulţi dintre ţăranii împroprietăriţi erau nevoiţi să muncească mai întâi pământul boierilor şi după aceea lucrau pe propria fâşie de pământ. Foloseau propriile unelte pentru muncă, fiind obligaţi de nenumărate ori să împrumute cereale, la dobânzi mari, pentru a-şi hrăni familiile şi a-şi asigura seminţele pentru semănatul din primăvara următoare.
Iată o imagine cu George Bacovia:
Cătun de țigani din 1940:
Copii români cerșind de mâncare garniturilor militare germane. Anii celui de-la 2-lea război mondial.
Învățarea de carte la copiii de țărani, 1940:
Copii de țărani în anii 1940:
Locuință țărănească tipică anilor 1940:
Țăran român în 1917:
Țărani români în 1920 în Maramureș:
Familie de boieri în monarhie, 1930:
Familie boierească în monarhie 1935:
Regina-Mamă Elena (cea de-a doua din dreapta), Principesa Ileana şi Principele Nicolae -începutul anilor ‘30:
Ceaușescu a scos țara din Evul Mediu la nivelul de astăzi, a racordat satele la curent electric, a făcut infrastructura, drumuri, industrie, scoli, spitale, universități, stațiuni turistice și a predat țara la cheie fără datorii, toate astea în doar 25 de ani.
Țărani români în 1960:
Distribuiți, că altfel cum să se afle!?
==========================
Comentarii
Trimiteți un comentariu