Știați că...? Curiozități mai puțin cunoscute...
# Olanda a închis recent 19 închisori, ca urmare a unei serioase lipse de infractori.
# Norvegia permite oricărui tânăr, din orice țară de pe glob, să studieze la una dintre universitățile sale publice, fără niciun fel de taxă.
# Capul bebelușilor emană feromoni – substanțe cu rol important în procesul de comunicare dintre specii. Atunci când mirosim un nou născut, îl îndrăgim imediat și simțim nevoia să-l protejăm. De aceea, când îl aducem de la maternitate, e bine să-l apropiem de frații mai mari și chiar de animalele de companie, pentru ca atașamentul față de noul venit să se producă mai repede.
# În Moscova, câinii maidanezi au învățat să ia metroul din suburbii spre centru, unde caută de mâncare, iar seara se urcă din nou în metrou, ca să revină acasă. În 2001, o femeie care călătorea cu terrierul ei l-a înjunghiat mortal pe Malchik, un câine a cărui casă era stația de metrou Mendeleyevskaya, pe care o păzea de bețivi și de alți câini vagabonzi, lătrând la ei. Această faptă, care s-a petrecut la o oră de vârf, a provocat revoltă atât în rândul publicului, cât și al celebrităților. Femeia a fost arestată și judecată și a urmat timp de un an un tratament psihiatric. În acest timp, au fost strânse fonduri pentru ridicarea unei statui a lui Malchik in memoriam, care este plasată la intrarea în stație.
# Pe când avea 13 ani, australianul James Harrison (n. 1936) a avut nevoie de 13 litri de sânge pentru o operație dificilă. Deoarece acest lucru i-a salvat viața, el a jurat că din momentul în care va împlini 18 ani o să devină donator de sânge. Așa s-a descoperit că plasma sângelui său conține un antigen rar, care vindecă boala Rhesus (Rh). De-a lungul vieții sale, „omul cu brațul de aur”, cum mai este numit, a donat sânge de 1.000 de ori, salvând de această boală cca 2 milioane de copii nenăscuți. James Harrison, acum în vârstă de 78 de ani, este deținătorul medaliei Ordinul Australiei.
# Aquatica este un păianjen care își petrece aproape toată viața sub apă. El își construiește o bulă de aer prin care respiră, și care acționează ca o branhie, extrăgând și dizolvând oxigenul din apă și eliberând bioxidul de carbon.
# În anul 1975, presa de pe ambele maluri ale Atlanticului a vuit, transmițând știrea că un băiat de 17 ani, pe nume Erskine Lawrence Ebbine, a fost lovit mortal de un taxi în timp ce mergea cu motoreta prin Hamilton, capitala Insulelor Bermude. De ce a devenit acest accident o știre demnă să treacă oceanul? Datorită unei coincidențe care, din punct de vedere matematic, este aproape imposibilă chiar și pentru vastul univers în care trăim: Cu exact un an în urmă, fratele lui Erskine, care avea 17 ani, a fost omorât în timp ce conducea aceeași motoretă, în aceeași intersecție, de către același taxi, cu același șofer și cu același pasager!
# În 1995, suedeza Lena Paahlsson și-a pierdut inelul din aur alb, cu 7 mici diamante, în timp ce gătea pentru masa de Crăciun. Toate căutările au fost zadarnice. Pentru că atunci când intrase în bucătărie îl avea pe deget, iar până când a constatat că nu-l mai are nu o părăsise nicio clipă, misterul a fost de nepătruns. L-a găsit 16 ani mai târziu, fixat pe un morcov pe care l-a smuls chiar ea din pământ. Acum este convinsă că inelul i-a alunecat de pe deget în chiuvetă, în timp ce curăța legumele. Cum Lena obișnuiește să transforme resturile vegetale în compost, cel mai probabil așa a ajuns inelul în grădină, stând cuminte acolo până când un morcov mai cochet a vrut să se fălească cu el.
# În Turkmenistan există un imens crater aprins, care are toate atributele unei porți către Iad. Cu 43 de ani în urmă, o echipă de geologi sovietici, forând în căutare de zăcăminte de gaze naturale, a dat peste o uriașă cavernă subterană. Terenul s-a prăbușit, iar din pământ s-a ridicat o cantitate mare de gaz. Temându-se de o poluare masivă, geologii au aprins gazul, în speranța că acesta se va consuma în câteva zile. Însă de atunci arde necontenit și pare să continue încă multă vreme, spre bucuria turiștilor, care se înghesuie să admire minunea… infernală.
# În nord-estul Indiei, în una dintre cele mai umede regiuni de pe pământ, podurile nu sunt construite, ci crescute. Tribul Cherrapunji a transmis din generație în generație arta manipulării rădăcinilor unor anumiți copaci, creând un sistem de poduri vii. Deoarece cresc în permanență, acestea devin cu timpul din ce în ce mai rezistente, cele mai solide poduri având venerabila vârstă de 500 de ani.
#
Distribuiți, că altfel cum să se afle!?
==========================
Comentarii
Trimiteți un comentariu