Minunile din Caracal - Adevăr sau bășcălie
Despre minunile din Caracal s-a mai scris. Iată aici lista mea cu aceste minuni și cu câteva explicații din cercetări personale:
1. De unde vine numele localității?
Probabil de la următorul obicei local
O altă poveste spune că e posibil ca numele localității să vină de la împăratul Antonius Caracalla care ar fi construit aici o cetate cu turnuri, dar din care nu s-a păstrat până azi nimic. Ba mai mult, există și o stradă care se numește Antonius Caracalla.
Denumit ”Orașul celor 7 minuni” din cauza unei liste scurte dintre cele prezentate mai jos, eu am căutat să fac o listă cu explicații cât mai complete despre minunile orașului Caracal.
2. S-a construit un bloc si s-a uitat macaraua in interior.
Deși actualul primar al orașului nu recunoaște veridicitatea poveștii, sunt și caracaleni care își amintesc că ar putea fi adevărată. Minunea este adevărată, a fost confimată oficial de muzeograful Sabin Popovici când pe vremea comunismului se construia mult și repede, s-a făcut un ansamblu de blocuri asezate ca într-un cerc aproape închis complet. Unii cetățeni povestesc că s-a mai făcut apoi o macara ca să o scoată afară pe prima. Din păcate nu s-au păstrat imagini cu această minune.
Cel mai probabil imobil care a fost victima acestor povești este cel marcat pe harta următoare, singurul imobil care se potrivește descrierii din poveste.
Rog doritorii să verifice personal.
3. Următoarea poză e mai recentă, dar se vede treaba că s-au folosit aceeași constructori
4. Ceasul de la gară arată o oră (ora 4) inexistentă în lista documentelor oficiale de pe această planetă. Explicația ar fi că autorul ceasului este un vestit ceasornicar francez ales să facă acest model pentru CFR pe la îneputul secolului 20. El ar avea multe astfel de modele amplasate prin toată Europa. Așteptăm confirmări...
În plus, orele de pe cadranul ceasului sunt indicate atât cu cifre romane, cât și cu cifre arabe.
5. Cetățeanul care și-a făcut scară la apartamentul de la parter, dar nu a primit autorizație să taie copacul din fața blocului
8. Stâlpul din sensul giratoiu de la intrarea în oraș. Atenție șoferi!!! Mutarea stâlpului nu a fost prevăzută în devizul lucrării!?
9. Existența unui liceu cu nr. 2 fără a exista și nr.1. La reorganizarea administrativă de prin anii 70, s-a decis construirea unui al 2-lea liceu care având un sediu mai modern a primit repede numărul 2, urmând ca vechiul liceu să fie redenumit. Acest lucru nu s-a mai întâmplat deoarece având sediul foarte vechi, a fost mutat și plimbat prin diferite sedii timp de câteva decenii până să i se găsească actualul sediu, dar s-a și uitat de numerotarea inițială. Așa că liceul nr. 2 a rămas al 2-lea de pe lista liceelor și primul ca numerotare.
O altă poveste spune că e posibil ca istoria adevărată să fie de la faptul că s-ar fi răsturnat o ”căruță cu ploști” - adică cu ulcele, care mergea către târg...
12. Nu s-a aflat nici până astăzi care este cauza acestui defect de construcție. Așa că autoritțile au preferat să treacă calea pe linie moartă decât să corecteze defectul...
13. Imagini inedite de la autogară. Așa arăta pe vremuri o zi obișnuită pentru căruțașii care-și așteptau rudele să vină de la oraș
14. Un caracalean a ales acest loc de depozitare a bicicletei ca să nu-i mai fie furată din holul blocului...
15. Ce nu face olteanul ca să fie în pas cu noile tendințe...?
19. Cimitirul e pe strada Învierii. Această poveste nu pare adevărată, azi, deoarece cimitirul orașului nu se află pe această stradă, deși unii localnici povestesc că n-ar fi vorba de cimitirul principal, ci de unul ce exista odată pe o stradă cu acest nume.
Un cimitirul a fost construit pe la 1877 pentru a fi îngropaţi eroii din Războiul de Independenţă. La acea vreme, strada respectivă se numea «Învierii». La început nimeni nu a sesizat «minunea». Mai târziu, după mulţi ani în care s-a vorbit despre situaţia hilară e locației cimitirului, s-a luat decizia schimbării denumirii străzii.
Așteptăm confirmări...
20. În anul 1980 în Caracal erau doar doua taxiuri... si tocmai între ele a avut loc un accident care a dus la dispariția pentru câteva săptămâni a tuturor taxiurilor din oraș.
21. A luat foc sediul pompierilor.
În ziarul „Vulturul“, aparut in Caracal la data de 1 decembrie 1928, a fost publicata o stire care relata despre incidentul respectiv. Tragedia a fost mare pentru că sediul a cam ars în marea lui majoritate din cauză că hidrantul din zonă nu a avut apă pentru că nu mai fusese verificat de foarte multă vreme.
O altă poveste spune că pe la mijlocul anilor 1960, un incendiu ar fi izbucnit în interiorul clădirii dezafectate a fostului foişor de foc, punct de observare a posibilelor incendii de către pompieri. Incendiul s-ar fi escaladat pentru că foişorul şi-ar fi pierdut utilitatea iniţială, funcţia pentru care a fost construit și nu mai era racordat la apă, așa că eforturile de stingere a incendiului s-au dovedit mai grele decât se credea inițial.
22. S-a furat ușa poliției.
Una dintre povești spune că în timpul unei razii a miliției ar fi fost arestați mai mulți tigani și duși la sediu. Rudele acestora în încercarea disperată de a ajunge la ei, ar fi rupt porțile sediului miliției Caracal, sediu care ar fi stat așa fără porți mai multă vreme după asta.
O altă poveste ar fi cum că prima ușă cu geam termopan din Caracal a fost pusă la sediul poliției. Niște băieți mai șmecheri au considerat că ar sta mai bine la noile case cu turnulețe pe care și le fac ei...
În altă poveste tot despre același subiect se spune că de fapt s-au furat doar balamalele porților de la poliție și de aceea a fost nevoită poliția să stea fără porți o bucată de vreme. Vina a căzut pe ţiganii care umblau după fier vechi. Se pare că ei le-au şparlit noaptea, lăsînd poliţiştii…fără balamale.
23. Brutăria e construită pe strada Foametei. E foarte posibil să fi existat o brutărie pe o stradă care se numea așa...
Pe strada cu cei mai mulți săraci, ar fi fost la un moment dat construită o brutărie... pare credibil nu?
24. Închisoarea e pe strada Libertății.
Și această minune pare adevărată. Pagina Minunile din Caracal. Adevarate sau false? – Chestiuni Serioase (wordpress.com)
ne spune că o harta de la 1896 a orasului indica faptul ca exista la vremea aceea strada Libertatii si ca aici s-ar fi aflat arestul Tribunalului Romanați (asa era numit pe vremuri orasul Caracal). Închisoarea a fost închisă după evenimentele din 1989.
O altă poveste a locului spune că după Al Doilea Război Mondial, timp de aproape doi ani, până în 1947, închisoarea din Caracal funcţiona pe actuala stradă Iancu Jianu, numită în perioada aceea strada Libertăţii.
Unii locuitori din Caracal spun că nu ar fi vorba de strada Libertății, ci de cartierul Libertății...
25. Un monument a fost ridicată în 1926 în onoarea eroilor din primul război mondial care reprezenta un soldat cu pușcă în poziție de atac. Ulterior vis-a-vis a fost construită și o clădire a armatei. Dupa ce si-au dat seama că pușca soldatului e orientată spre Casa Armatei, au demolat monumentul și l-au refăcut cu pușca îndreptat spre Poliție. Si cum nici asta nu convenea, l-au daramat iar si iar l-au construit de aceasta dată cu pușca spre Poșta Română. Nimeni n-a mai comentat nimic.
Azi, arma soldatului este îndreptată spre sud, spre baza militară de la Deveșelu.
O fi de bine, o fi de rău...?
O poveste similară tot cu o statuie are și orașul Ploiești: prin anii de dinainte de cel de-al 2-lea război mondial, într-o grădină publică, existase o statuie a zeului Atlas reprezentat gol-pușcă. De o parte și de alta a rondului, erau două sedii de partide: Partidul Conservator și Partidul Liberal. Când câștigau conservatorii, statuia era pusă cu fundul la liberali... ”și viceversa”
26. S-a făcut statuia lui Mihai Viteazul: teaca dreaptă și sabia încovoiată. Rămâne să verificăm...
27. O altă “minune” are ca subiect o capră. Se spune ca era un om care avea o capra pe care o ținea de o funie dar care a avut niste necesitati fiziologice. Cum nu putea să se duca în tufis cu capra după el, a legat-o pe aceasta de un lemn, apoi s-a dus intre ierburi să-si facă nevoile. Când s-a intors, și-a găsit capra spânzurată. Omul legase capra de o bariera lăsată pentru venirea unui tren, trenul a trecut, bariera s-a ridicat și a spânzurat capra.
De atunci a rămas vorba: să nu faci ca ţiganu’ cu capra!
28. Altă “minune” se leaga de pretul biletului în transportul local. Se spune ca biletul de autobuz din gara si pâna in centrul orasului era 1,25 lei, iar cel din centrul orasului pâna in gara 1,50 lei.
29. Kilometrul de 800 de metri ( înainte de 1989 erau niste borne la iesirea din Caracal care indicau kilometrii pe marginea drumului si care dupa ce au aratat 600 de metri, 700, a apărut imediat borna ce indica un km, însă problema a fost remediată ulterior, s-a micșorat suta de metri, aî să încapă 9 borne în distanța preconizată, altfel ar fi trebuit schimbate toate bornele până la Craiova).
30. O legendă mai putin cunoscută ar fi cea a vestitului haiduc Iancu Jianu despre care se spune că și-ar fi construit un tunel pe sub pământ din dreptul casei sale pe o distanta de câtiva kilometri. Se zice că haiducul obișnuia să parcurgă tunelul călare pe calul său putând astfel fugi rapid și în secret spre albia Oltului (aflat la circa 15 km).
31. La ieșirea din oraș era un indicator care arăta că dacă o iei spre dreapta ajungi la Slatina şi dacă o iei la stânga tot la Slatina ajungi. Și azi se întâmplă la fel, doar că indicatorul buclucaș a dispărut din peisaj...
32. Pe vremea comunismului, mare haz a fost în oraş când a căzut litera „B” de pe clădirea băii comunale. Astfel se putea citi „aia comunală”, spre râsul tuturor celor care treceau prin zona respectivă. Ceva similar s-a întâmplat după Lovitura de Stat din 89 când au căzut și litere de pe sediul Facultății de Transporturi din UPB-București, așa că eu am făcut Facultatea de TRA-ORTURI
33. Caracal a devenit peste noapte stațiune turistică de interes local deși, aici, turiștii sunt o raritate. Nu au ape termale, nămol ori saline, dar autoritățile spun că se pot face terapii cu aer. Aer oltenesc de cea mai bună calitate. La obiective turistice figurează un parc și câteva clădiri. Niciuna nu poate fi însă vizitată în acest moment. Pragmatic, primarul recunoaște că a inițiat acest demers doar pentru că va primi un punctaj mai bun la proiectele pe fonduri europene și nu că ar avea cine știe ce turiști. Puțin a mai lipsit să fie declarată stațiune de interes național datorita faptului că localitatea dispune de doar 436 de locuri de cazare și nu 501 cât cere legislația în vigoare.
Tot cu această ocazie orașul va avea de acum propriul centru de informare turistică, plătit de Uniunea Europeană.
Informația este parțial preluată de pe site-ul https://www.digi24.ro/
34. Un drum public deschis circulației autovehiculelor se înfundă (termină) într-un bătător de covoare (deci zonă pietonală), dar se continuă cu aceeași denumire în documentele oficiale după această zonă tot ca un drum public deschis circulației autovehiculelor.
35. Se spune în folclor că Marius Tucă s-ar fi mutat din Caracal pentru că aici era criză de bretele.
36. “Nici nu visam în tinereţe, când eram la ţară, în Caracal, că voi vorbi pe scena Sălii Palatului. Iată că s-a întâmplat acest lucru şi vă mulţumesc. Se zice că la Caracal sunt șapte minuni, când voi deveni preşedintele României eu voi fi cea de-a opta.“– a declarat Diaconescu la ultima sa mare adunare populară... Minunea asta nu s-a adeverit... încă.
37. Ultima ispravă edilitară a perpetuumului imobile pe scaunul de primar de Caracal
38. În Caracal se afla cartierul cu trei nume: "Horea, Cloșca și Crișan". Oltenii îi spuneau mai scurt HCC.
39. Această minune s-a petrecut in timpul cutremurului din 1977. Cica era un atelier care avea scris deasupra cu litere separate "Reparatii radio-televizoare". După cutremurul din ’77, litera "r" de la "radio" ar fi cazut si a ramas "Reparatii adio televizoare"!
40. Cimitirul din Caracal se află la numărul 112. Avertisment, premoniție sau coincidență?!
După scandalul legat de incapacitatea STS și a Poliției de a folosi serviciul 112 pentru localizare și interveție rapidă în cazul scandalului fetelor ucise de Gheorghe Dincă, s-a observat că adresa Cimitirului Caracal este la numărul 112!
41. Stâlpul din mijlocul șoselei
42. Jandarmii au "păzit" o nuntă cu o mie de oameni în mijlocul străzii
43. Caut minunea haioasă cu nr.43 ... dar...
43++. Totuşi, consider că adevăratele minuni ale Caracalului sunt monumentele, clădirile de patrimoniu (aproape 75% din clădirile publice din oraș), clădirea teatrului din Caracal, statuile, celebrul parc Poroineanu (cel mai mare parc din țară) sau exemplarele superbe de arborele vieţii, Gingko-Biloba, şi platanii seculari. Mihai Viteazul a fost cel care a ridicat Caracalul la rangul de oraş, a făcut aici o curte domnească şi o biserică. Localitatea este plină de vestigii care ar putea fi speculate din punct de vedere turistic, stau dovadă descoperirile arheologice din vremurile paleolitice, neolitice sau epoca bronzului. Orașul Caracal este de fapt localitatea celebrului haiduc Iancu Jianu. În biserica Adormirea Maicii Domnului se află înmormântat azi Iancu Jianu. Astea da, minuni, care din păcate, se cunosc mai puţin și sunt și mai puțin promovate!
Informațiile din acest articol au fost verificate doar parțial din cauza puținelor surse de informare. Restul sunt în curs de cercetări.
E posibil ca unele povești spuse mai sus chiar să fi fost inventate.
Realitatea prezentului demonstrează că năstruşniciile edilitare au migrat spre Bănie, acolo unde am întâlnit, recent, un stâlp electric uitat în asfaltul proaspăt turnat pe centura Craiovei sau gardul cimitirului Sineasca, recent izolat termic de firma ce l-a ridicat.
Iar năstrușniciile lui Dorel nu se opresc aici... Ele se întind de fapt pe la multe primării din țară și chiar din străinătate...
Distribuiți, că altfel cum să se afle!?
==========================
Comentarii
Trimiteți un comentariu