[Poesys] STEAUA FĂRĂ NUME

STEAUA FĂRĂ NUME

Dintr-un oraș provincial
Cu un nume cam banal
Avem povestea unei întrebări fără sens:
Se poate oare să oprească o stea
În drumul ei prin Univers?

Să cauți toată viața o stea
Care să-ți poarte dragostea
Care să-ți umple inima
Fără s-o poți măcar vedea
Asta să fie oare calea?

Să observi cerul cu stele
Să vezi ce freamătă în ele
Să cauți a eternului senzație
Cu a Universului... ecuație
Asta să fie oare calea inmii mele? 

Să te întrebi scotocitor
Să te întrebi de drumul lor
Să poți vedea chiar mai departe
De hărți ori de prin orice carte
Mai mult de-atât crezi că se poate?

Să cauți în caiete și dosare
Și prin lunete sau ocheane
Răspuns la întrebarea ce te-a frământat
Și de care singur te-ai legat
Asta să fie oare calea de urmat?

Să cauți toată viața o stea
Care să-ți umple inima
Și să aștepți să te găsească ea
Răspunsul soarta să ți-l dea
Asta să fie oare calea?

Tu cauți fericirea prin caiete
Și nemurirea fără sentimente
Ai întrebări și vise despre ele
Cauți răspunsuri pentru toate cele
Departe, departe printre stele

Așa să-ți trăiești oare viața?
Și seara dar și dimineața
Scrutind cerul brăzdat de stele
Pentru a găsi în ele
Răspunsuri la-ntrebările mai grele.

Poți oare să găsești anevoie
Liniștea de care ai nevoie
Așa poți oare să găsești o cale
Pentru a da un sens existenței tale
E asta oare cea mai bună cale?

Răsplata căutărilor ți-era
De ai găsit tu oare acea stea...
Și pentru că un nume nu avea
Soarta ți-a dat posibilitatea
... Chiar să o poți vedea.

Întrebările ți-au fost auzite
Din galaxii nemaîntâlnite
Ai tulburat fantastice oceane
Din depărtări de kilometrii milioane
Și iată ce răspunsuri ai primit...

Pentru că ai căutat mereu din întâmplare
În direcția Carului Mare
O stea necunoscută ți-a răspuns
Din eterul de nepătruns
Și a transpus în fapt a ta chemare. 

Și pentru strădania ta anume
Acum steaua are și un nume
Mona va fi pe cer de-a pururea 
Va străluci în inima ta
Și doar tu știi... că e așa.

Sunt oare legat de Galaxii și stele
Și știu ele de frământările mele
Aude Universul visul ce ne încântă
Și întrebările ce ne frământă?
Poate răspunde cineva la ele?

Se poate ca o stea să zăbovească,
În drumul ei pe bolta cerească?
Putem găsi în stele fericirea?
Cât de importantă e oare iubirea?
Are răspuns la asta nemurirea?

Există oare această legătură,
Care preschimbă gândul în făptură?
Și sunt visele legi pentru stele
Dacă e iubire este presărată-n ele?
Putem visa orice și orice cere?

Binecuvântată ai fost tu femeie
Pentru a inimii tale scânteie
Pentru făclia din inima ta
În care ți-ai pus întrebarea
Oare ce este fericirea?

De aseară, o stea poartă numele celei
Cea a răspuns chemării dragostei
Ce întrebări avea: ce este fericirea
Și unde-n Univers este iubirea?
Dar totul e aici, e printre ei.

Din toate năzuințele mărunte
Universul a ales să asculte
Un profesor de provincie banal
Care căuta fericirea ancestral
Și soarta decis ca să-l înfrunte.

De fericirea e o întrebare
Și-n dragostea ai o căutare
Nu printre hărți și alte dosare
Ci printre ființe muritoare
Acesta e răspunsul la întrebare.

Și ai primit răspunsul pământesc
În chipul cel mai omenesc
Și ai primit în dar din nemurire
O noapte-ntreagă de iubire
Așa se face fericire!

Povestea stelei nevăzute
Ce-ți poartă întrebările mărunte
Nu se termină aici la despărțire
A luat cu ea a ta iubire
Și a făcut din ea o plăsmuire.

Pentru o noapte de iubire
Steaua s-a transformat în fericire
Și ți-a lăsat o amintire
Doi ochi și-un suflet de iubit
Cât ține vremea, poate infinit.

Se întoarce Steaua fără nume
Pentru că acum îi trebuie anume
Temelia strădaniei dovadă
Că iubirea nu e o corvoadă
Și fericirea e scopul pe lume.

De ai pus în ea patimă curată
Va străluci încă o dată
Și alte ființe se vor naște anume
Noi întrebări pentru a pune
Noi vise de a împlini vreodată.
 
Copilul ce se naște dintre voi
Are nevoie de-amândoi
O stea poate avea ce nume vrei
Dar... Marina e acum numele ei
Iar fericirea are galaxia ei.

Lumina unei stele mici
Străbate Universul pe aici
În căutarea galaxiei ce prin unire
Poate să-i dea clipe de fericire
E ciclul Universului din fire.

Deci iată cât e de banal
Tot drumul nostru ancestral
O stea eternă se oprește
Pentru o fericire ce se împlinește
Poate aceasta te uimește...

Avem o nouă întrebare:
Ar da o stea nemuritoarea
Ar da eternitatea oare
Pe o clipă de fericire
Care se naște din iubire?

În curând... proiect de teatru
STEAUA ARE ACUM UN NUME...
MONA SE ÎNTOARCE


==========================
Citește și ... dă-l mai departe!
Minunile-lui-Nicolae-Ceausescu--->>>

A devenit ceva banal...
Astăzi mai arde un spital
De-acum în această pande-hoție
... O să tot fie.
Ferească Dumnezeu-prea-Sfântul
Să nu ardă tot Pământul.
Pământul poate hrăni, sute de miliarde
Dacă n-ar trebui să-i hrănească pe avari
Care pun în aplicare planuri revanșarde
Să adune și mai mulți gologani.

Fă tu Doamne, o binecuvântare
Care acolo unde merită să-i lovească 
După durerea acestor bătrâni care
Doar la tine mai găsesc lacrima ștearsă.

Te-au ucis când țara renăscu 
Prin hărnicia ta monumentală
Și demnitatea națională,
Comandante, Ceaușescu!
......................... Partidul promite

..... etc


Comentarii

Trimiteți un comentariu