”Masacrul legionar de la Jilava, cele mai odioase crime din istoria României”
”Mișcarea Legionară a fost fascistă, fără nici o urmă de idealism”
În noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940, un comando al mişcării legionare a executat cu sânge rege 64 de politicieni ce au făcut parte din regimul condus de regele Carol al II-lea. Aceştia erau consideraţi responsabili de moartea „Căpitanului” Corneliu Zelea Codreanu şi a altor 300 de membri ai mişcării legionare.
Poliţia legionară a acţionat în paralel cu cea oficială a Statului, semănînd cu un organism poliţienesc paramilitar, inspirat din modul de funcţionare al batalioanelor de asalt SA (Sturmabteilung) şi SS (Schutzstaffel) ale lui Heinrich Himmler2 din Germania nazistă. Poliţia legionară a fost un instrument de teroare care s-a dedat la grave abuzuri contra evreilor şi a comis numeroase acte de răzbunare îndreptate contra unor persoane considerate a fi responsabile pentru „prigoana“ politică a membrilor Gărzii de Fier – mai ales în perioada dictaturii regale a lui Carol al II-lea. Acţiunile de răzbunare au culminat, la sfîrşitul lunii noiembrie 1940, cu împuşcarea a 64 de deţinuţi în penitenciarul de la Jilava de către o echipă de gardişti, mulţi dintre ei încadraţi în poliţia legionară. Asasinatelor din noaptea de 26 spre 27 noiembrie le-a premers dezgroparea lui Codreanu, a Nicadorilor şi a Decemvirilor3.
Liderul gardist, „căpitanul“ Codreanu, Decemvirii (în mitologia legionară denumirea grupului de studenţi extremişti de dreapta care, în 1936, l-au omorît pe Mihai Stelescu şi apoi i-au ciopîrţit trupul) şi Nicadorii (denumirea ucigaşilor premierului I.G. Duca, din 29 decembrie 1933, la Sinaia) au fost ucişi la ordinul regimului dictatorial regal, pe data de 30 noiembrie 1938, la Tîncăbeşti, transformat, după 1990, într-un loc de pelerinaj al unor grupuri neolegionare care au ridicat acolo o troiţă4. După incidentele de la Jilava şi comiterea atentatelor asupra lui Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu, poliţia legionară a fost desfiinţată. Fostul şef al poliţiei legionare din Bucureşti, Ion Boian, a preluat conducerea aşa-numitului Serviciu de Ordine, creat de Horia Sima pentru „menţinerea ordinii înăuntrul mişcării“. Potrivit lui Sima, Serviciul avea un efectiv de vreo 50 de persoane, recrutate din poliţia legionară5.
Florin Muller: Eu consider că Mișcarea Legionară este fascistă chiar din preistoria ei, din genealogia ei. Să nu uităm că Mișcarea Legionară provine din Liga Apărării Național Creștine (LANC) condusă de AC Cuza.
Liderii politici legionari, inclusiv Zelea Codreanu, și-au făcut ucenicia în LANC sau în Acțiunea Românească, aripa ardelenească a acestui partid, nu există niciun dubiu în această privință.
Dacă vrem să discutăm despre fascism fără să discutăm despre antisemitism intrăm într-o formulă în care adevărul nu-și are locul. Deci, atunci când se discută despre fascism, în mod automat se discută și despre antisemitism.
În privința idealismului, nu a existat niciun fel de urmă de idealism, dacă vorbim despre idealism ca o conversie umanistă a propriei vieți, pe un proiect politic centrat pe individ, pe un stat democratic, centrat pe valorile pe care noi le cunoaștem a fi conexate ființei umane, cel puțin de la Renaștere și Reformă încoace.
Toate aceste discuții despre idealismul Mișcării Legionare se referă la altceva și anume la stilul și retorica pe care o dezvoltă fascismul.
Comentarii
Trimiteți un comentariu