[Parodyx] Deșteaptă-te, plăvane!

 Deșteaptă-te, plăvane!

de Ciprian Dragne

Deșteaptă-te, plăvane, din visele moarte,
În care te-ai scufundat cu prietenii tăi tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soartă,
Nu continua să te închini la sacul cu bani.

Acum ori niciodată să dai dovezi la lume
Că-n alea mâni mai curge un sânge uman,
Și că-n al tău piept păstrezi cu fală-un nume
Cinstit în viață, un nume de nazist german!

Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Să te jupoaie ei așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viața-n libertate ori moarte!" strigă toți.

Pe voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarba neunire la Milcov și Carpați!
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,
Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să vă trecem prin sabie și foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!

Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost'pământ!

Deșteaptă-te, plăvane, și du-te unde vezi cu ochii
În gaură de șarpe, că aici te-ai dovedit străin
Degeaba îți pui zeci de mii de rochii
Că tot ți se vede sufletul hain.

Deșteaptă-te, plăvane, și du-te mai degrabă
Unde ai mai înțărcat odată mutule iapa
Că pe acest pământ nu ai făcut treabă
Și blestemată îți va fi groapa.