[Hystoria] Monarhia nu reprezintă România

Monarhia nu reprezintă România


 "- în 1914, la sfârșitul domniei lui Carol, România avea cel mai mare procent de analfabeți din Europa (85%)

- independența României, de la 1877 - 1878, se datorește lui Ion C. Brătianu și Mihail Kogălniceanu, care l-au obligat pe Carol I să accepte trimiterea Armatei Române în sudul Dunării
- Carol I, ca și comandant al armatelor româno-ruse de la Plevna, n-a participat la lupte, ci a stat în spate, la Poradim, la 7 kilometri în spatele frontului, și a privit de acolo cu ocheanul luptele
- nu Carol I a ridicat România la rangul de regat, în martie 1881, ci același Ion C. Brătianu și anturajul său
- Carol I n-a iubit poporul român, nici România, ci poporul german și Germania. Dovadă: pe 23 septembrie 1914, după ce Consiliul de Coroană a refuzat să implice România în primul război mondial alături de Austro-Ungaria și Germania, el a scris o scrisoare prin care abdică de pe tronul României. Doar faptul că a murit peste câteva zile (27 septembrie/10 octombrie 1914) a făcut ca abdicarea să nu devină efectivă.
Respectiva scrisoare există. Citiți-o!
- timp de 48 de ani, Carol I și oligarhia politico-financiară și latifundiară (Partidul Conservator + Partidul Național Liberal) au edificat un stat românesc al inegalității sociale frapante: 10% din populația României se bucurau de toate privilegiile și drepturile, iar restul poporului român a fost supus unui rasism social nemaiîntâlnit în istorie
- Legile Tocmelilor Agricole, în multiplele lor variante, de la 1866 la 1892, au legiferat pentru țăranul român munca forțată pe domeniul boieresc, bătaia sistematică, abuzuri infinite ale tuturor autorităților, sărăcia și batjocura
- în 48 de ani de domnie a lui Carol I, România a fost zguduită de zeci, sute de răscoale țărănești între care două majore, naționale: 1888 și 1907
- în timpul domniei lui Carol I, țăranii, așa cum probează mii de documente istorice, au fost transformați în robi ai statului oligarhic condus de Carol I; orice autoritate, de la notari, secretari, primari, prefecți, subprefecți, la jandarmi, miniștri, Justiție, i-au tratat nu ca pe cetățeni liberi, ci ca pe animale înlănțuite
- la 1907, când săracii pământului românesc, adică țăranii, au declanșat o revoltă unică în Europa acelui timp, Carol I, ca și șef al Armatei, în înțelegere cu oligarhia, a pus întreaga Armată Română pe picior de război (140.000 de oameni) și a „pacificat” satele țării cu pușca și tunul.
Rezultatul, așa cum a declarat Carol I unui ziarist francez, a fost uciderea a câtorva mii de țărani români. După ce măcelul s-a oprit, Carol I a dat un ordin către armată prin care o felicită că și-a făcut datoria și a salvat „țara”!
- Carol I a avut câteva calități precum munca, simțul datoriei, onestitatea, depășite însă de o aroganță incredibilă, îngâmfare, lăcomie inimaginabilă de bani și dispreț față de oameni
- spre exemplu: zeci de ani, el a salutat miniștrii guvernelor României întinzându-le un singur deget de la mâna dreaptă, mai puțin lui Ion C. Brătianu, Titu Maiorescu, P. P. Carp și Mihail Kogălniceanu
- dacă în cei 48 de ani s-au construit căi ferate, drumuri, porturi, poduri, clădiri publice, nu se datorează lui Carol I, ci minților deștepte ale Neamului și muncii anonime a poporului român
- Carol I, în 48 de ani, a dovedit o lăcomie patologică de bani, a primit în folosință, la 1884,12 mari moșii ale statului, a fost acționar la zeci de întreprinderi, a intermediat afacerea Strousberg intervenind în favoarea unor prieteni germani pentru a se construi calea ferată Roman - Ploiești - Vîrciorova, afacere în urma căreia Statul Român a pierdut zeci de milioane de lei, a fost proprietarul, prin interpuși, a două bănci la Dusseldorf, ajungând, la 1914, unul dintre cei mai bogați regi din lume. Bogăția o datorează muncii poporului român și jafului pe care el și oligarhia l-au efectuat cu legea în mână, și nu vreunei moșteniri familiale. De altfel, familia lui era calică.
Concluzie: în cei 48 de ani de guvernare despotică, arbitrară și nici într-un caz constituțională, Carol I a probat răceală de gheață față de soarta poporului român, egoism maladiv, lăcomie de bani deșănțată și mari defecte".

Nicolae Iorga a fost asasinat de legionari cu acordul Casei Regale din cauza articolelor nu prea laudative asupra monarhiei.

Sigur, monarhia a jucat un rol însemnat, în cei 150 de ani, în modernizarea României. Academicianul Nicolae Iorga, care îi preda în 1920 lecţii de istorie principelui (viitor rege aventurier) Carol II, mărturisea: „Am ţinut să învederez ce nu i se spusese lui Carol I: că aici (în România, n.n.) nu e o mînă de barbari, care să trebuiască să fie ridicaţi de o dinastie energică la rangul naţiunilor civilizate, ci un nobil şi vechi popor care îşi are locul, deşi pe nedrept necunoscut, în istoria lumii”


(Text parțial preluat. Dar scris în cunoștință de cauză)

Mai citește și ...
sau...

Comentarii